Cu toţii am avut cel puțin o dată această stare. V-ați întrebat vreodată de unde vine acest cuvânt? Sursa de origine este adjectivul din neogreacă panikós (derivat de la numele zeului Pan – ființă supranaturală jumătate om, jumătate animal, reprezentat cu coarne, barbă, copite de țap și trup păros care producea spaimă în rândul păstorilor, zeu care se pare că provoca această stare în rândul păstorilor). Acest adjectiv a intrat apoi în limba franceză, devenit panique, care a dat italienescul panico şi românescul panică.În prezent acest cuvânt este folosit cel mai adesea ca verb (a (se) panica) şi reprezintă o stare de tulburare.
Cum este corect: imbina sau inbina?
Cum este corect: imbunatati sau...
Cum este corect: calamnitate sau...
Cum este corect: laolată sau la...
Cum este corect: somelier sau somenier?