Conjugarea verbului a învecina
Atenție! Acest verb nu există...
Mod INDICATIV:
prezent
eu învecinez
tu învecinezi
el/ea învecinează
noi învecinăm
voi învecinați
ei/ele învecinează
imperfect
eu învecinam
tu învecinai
el/ea învecina
noi învecinam
voi învecinați
ei/ele învecinau
mai mult ca perfect
eu învecinasem
tu învecinaseși
el/ea învecinase
noi învecinaserăm
voi învecinaserăți
ei/ele învecinaseră
perfect compus
eu am învecinat
tu ai învecinat
el/ea a învecinat
noi am învecinat
voi ați învecinat
ei/ele au învecinat
perfect simplu
eu învecinai
tu învecinași
el/ea învecină
noi învecinarăm
voi învecinarăți
ei/ele învecinară
viitor
eu voi învecina
tu vei învecina
el/ea va învecina
noi vom învecina
voi veți învecina
ei/ele vor învecina
viitor anterior
eu voi fi învecinat
tu vei fi învecinat
el/ea vor fi învecinat
noi vom fi învecinat
voi veți fi învecinat
ei/ele vor fi învecinat
Mod CONJUNCTIV:
conjunctiv perfect
eu să fi învecinat
tu să fi învecinat
el/ea să fi învecinat
noi să fi învecinat
voi să fi învecinat
ei/ele să fi învecinat
conjunctiv prezent
eu (să) învecinez
tu (să) învecinezi
el/ea (să) învecineze
noi (să) învecinăm
voi (să) învecinați
ei/ele (să) învecineze
Mod CONDIȚIONAL:
condițional perfect
eu aș fi învecinat
tu ai fi învecinat
el/ea ar fi învecinat
noi am fi învecinat
voi ați fi învecinat
ei/ele ar fi învecinat
condițional prezent
eu aș învecina
tu ai învecina
el/ea ar învecina
noi am învecina
voi ați învecina
ei/ele ar învecina