Conjugarea verbului a afronta
Atenție! Acest verb nu există...
Mod INDICATIV:
prezent
eu afront
tu afronți
el/ea afrontă
noi afrontăm
voi afrontați
ei/ele afrontă
imperfect
eu afrontam
tu afrontai
el/ea afronta
noi afrontam
voi afrontați
ei/ele afrontau
mai mult ca perfect
eu afrontasem
tu afrontaseși
el/ea afrontase
noi afrontaserăm
voi afrontaserăți
ei/ele afrontaseră
perfect compus
eu am afrontat
tu ai afrontat
el/ea a afrontat
noi am afrontat
voi ați afrontat
ei/ele au afrontat
perfect simplu
eu afrontai
tu afrontași
el/ea afrontă
noi afrontarăm
voi afrontarăți
ei/ele afrontară
viitor
eu voi afronta
tu vei afronta
el/ea va afronta
noi vom afronta
voi veți afronta
ei/ele vor afronta
viitor anterior
eu voi fi afrontat
tu vei fi afrontat
el/ea vor fi afrontat
noi vom fi afrontat
voi veți fi afrontat
ei/ele vor fi afrontat
Mod CONJUNCTIV:
conjunctiv perfect
eu să fi afrontat
tu să fi afrontat
el/ea să fi afrontat
noi să fi afrontat
voi să fi afrontat
ei/ele să fi afrontat
conjunctiv prezent
eu (să) afront
tu (să) afronți
el/ea (să) afronte
noi (să) afrontăm
voi (să) afrontați
ei/ele (să) afronte
Mod CONDIȚIONAL:
condițional perfect
eu aș fi afrontat
tu ai fi afrontat
el/ea ar fi afrontat
noi am fi afrontat
voi ați fi afrontat
ei/ele ar fi afrontat
condițional prezent
eu aș afronta
tu ai afronta
el/ea ar afronta
noi am afronta
voi ați afronta
ei/ele ar afronta
