Locuţiuni:
„Din cap până-n picioare” = de sus până jos
„Cu noaptea-n cap” = dis-de-dimineaţă
„Pe după cap” = pe după gât, la ceafă
„Până peste cap” = extrem de…, exagerat de.
„Cu capul plecat” = ruşinat, umilit
„Din capul locului” = înainte de a începe ceva
„Cap la (sau în) cap” = cu părțile extreme alăturate
„Bătut în cap” = tâmpit
„Cu cap” = (în mod) inteligent, deștept
„Fără cap” = (în mod) necugetat
„Cu scaun la cap” = cu judecată dreaptă; cuminte
Expresii:
„A se da peste cap” = a depune eforturi deosebite pentru a realiza ceva, a face imposibilul
„A da ceva peste cap” = a schimba cu totul ordinea lucrurilor, a ideilor, a unui program stabilit
„A-i băga ceva în cap” = a face pe cineva să priceapă bine un lucru
„A i se sui cuiva în cap” = a fi prea îndrăzneţ cu cineva
„A nu mai avea unde să-şi pună capul” = a ajunge pe drumuri, fără adăpost
„A-i da de cap” = a izbuti
„A-l duce capul” = a pricepe
„A băga la cap” = a reţine
„Cu capul mare” = ameţit de băutură
„A fi vai şi amar de capul cuiva” = a se afla într-o situaţie dificilă
„A scoate capul în lume” = a apărea în societate
„A umbla cu capul între urechi” = a fi distrat, a nu fi atent
„A se apuca pe cap” = a jura pe viaţă
„A fi cap tăiat” = a semăna leit cu altcineva
„A da cuiva la cap” = a lovi, a omorî
„A cădea pe capul cuiva” = a sosi pe neaşteptate la cineva
„Pe capete” = care mai de care, în număr foarte mare
„A-i deschide capul” = a face pe cineva să înţeleagă ceva
„A apuca lumea-n cap” = a-şi părăsi familia
„A sta şi în cap” = a face tot posibilul
„Nu-i cap de ţară” = nu-i nimic grav
este nepotul lui unchisu sau este...
Cum este corect: asti sau a stii?
Cum este corect: trăzvește sau...
PREASFINȚIT SAU PREASFIINȚIT
fine sau finule