„Deci”... fără „deci”?

Deci, să începem! Sau mai bine... hai să începem! De ce m-am corectat? Pentru că nu am folosit în mod corect conjuncția „deci”. În dicționar scrie că această conjuncție exprimă un raport conclusiv.  După ce am argumentat anumite idei și vrem să spunem și o concluzie, îl putem folosi pe „deci” fără nicio problemă. Exemple: „Sunt răcită și nu mă simt bine, deci nu voi merge azi la școală.” „Sunt foarte ocupat astăzi. Trebuie să merg la cursuri și să îmi fac temele. Deci, nu am timp să merg la film cu prietenii.” (Nu este greșit să folosim „deci” la începutul propoziției, dacă am spus niște argumente de pe urma cărora vreau să trag o concluzie) „Deci chiar nu pot să mă concentrez!” (Aici este greșit, pentru că nu am nicio concluzie) Greșit este să folosim această conjuncție la începutul unui discurs. De exemplu: „Deci, astăzi voi spune câteva lucruri despre...” sau „Deci, să vă spun ce mi s-a întâmplat”. În loc de conjuncția „deci” putem spune „prin urmare”, „așadar” sau „în consecință”, sinonime pe care le găsim în dicționar.