Conjugarea verbului a înnebuni
Atenție! Acest verb nu există...
Mod INDICATIV:
prezent
eu înnebunesc
tu înnebunești
el/ea înnebunește
noi înnebunim
voi înnebuniți
ei/ele înnebunesc
imperfect
eu înnebuneam
tu înnebuneai
el/ea înnebunea
noi înnebuneam
voi înnebuneați
ei/ele înnebuneau
mai mult ca perfect
eu înnebunisem
tu înnebuniseși
el/ea înnebunise
noi înnebuniserăm
voi înnebuniserăți
ei/ele înnebuniseră
perfect compus
eu am înnebunit
tu ai înnebunit
el/ea a înnebunit
noi am înnebunit
voi ați înnebunit
ei/ele au înnebunit
perfect simplu
eu înnebunii
tu înnebuniși
el/ea înnebuni
noi înnebunirăm
voi înnebunirăți
ei/ele înnebuniră
viitor
eu voi înnebuni
tu vei înnebuni
el/ea va înnebuni
noi vom înnebuni
voi veți înnebuni
ei/ele vor înnebuni
viitor anterior
eu voi fi înnebunit
tu vei fi înnebunit
el/ea vor fi înnebunit
noi vom fi înnebunit
voi veți fi înnebunit
ei/ele vor fi înnebunit
Mod CONJUNCTIV:
conjunctiv perfect
eu să fi înnebunit
tu să fi înnebunit
el/ea să fi înnebunit
noi să fi înnebunit
voi să fi înnebunit
ei/ele să fi înnebunit
conjunctiv prezent
eu (să) înnebunesc
tu (să) înnebunești
el/ea (să) înnebunească
noi (să) înnebunim
voi (să) înnebuniți
ei/ele (să) înnebunească
Mod CONDIȚIONAL:
condițional perfect
eu aș fi înnebunit
tu ai fi înnebunit
el/ea ar fi înnebunit
noi am fi înnebunit
voi ați fi înnebunit
ei/ele ar fi înnebunit
condițional prezent
eu aș înnebuni
tu ai înnebuni
el/ea ar înnebuni
noi am înnebuni
voi ați înnebuni
ei/ele ar înnebuni