Conjugarea verbului a înnebuni



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu înnebunesc
tu înnebunești
el/ea înnebunește
noi înnebunim
voi înnebuniți
ei/ele înnebunesc

imperfect

eu înnebuneam
tu înnebuneai
el/ea înnebunea
noi înnebuneam
voi înnebuneați
ei/ele înnebuneau

mai mult ca perfect

eu înnebunisem
tu înnebuniseși
el/ea înnebunise
noi înnebuniserăm
voi înnebuniserăți
ei/ele înnebuniseră

perfect compus

eu am înnebunit
tu ai înnebunit
el/ea a înnebunit
noi am înnebunit
voi ați înnebunit
ei/ele au înnebunit

perfect simplu

eu înnebunii
tu înnebuniși
el/ea înnebuni
noi înnebunirăm
voi înnebunirăți
ei/ele înnebuniră

viitor

eu voi înnebuni
tu vei înnebuni
el/ea va înnebuni
noi vom înnebuni
voi veți înnebuni
ei/ele vor înnebuni

viitor anterior

eu voi fi înnebunit
tu vei fi înnebunit
el/ea vor fi înnebunit
noi vom fi înnebunit
voi veți fi înnebunit
ei/ele vor fi înnebunit

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi înnebunit
tu să fi înnebunit
el/ea să fi înnebunit
noi să fi înnebunit
voi să fi înnebunit
ei/ele să fi înnebunit

conjunctiv prezent

eu (să) înnebunesc
tu (să) înnebunești
el/ea (să) înnebunească
noi (să) înnebunim
voi (să) înnebuniți
ei/ele (să) înnebunească

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi înnebunit
tu ai fi înnebunit
el/ea ar fi înnebunit
noi am fi înnebunit
voi ați fi înnebunit
ei/ele ar fi înnebunit

condițional prezent

eu aș înnebuni
tu ai înnebuni
el/ea ar înnebuni
noi am înnebuni
voi ați înnebuni
ei/ele ar înnebuni
Distribuie pe Facebook