Calitate extra la second hand - Traduttore, traditore!

publicat acum 1 an
Calitate extra la second hand - Traduttore, traditore!

După cum probabil știți, această expresie se folosește pentru a arăta că nicio traducere nu e fidelă.

Eu cred că pentru ce mi s-a întâmplat azi a fost un pic mai mult decât o vagă trădare. Voi ce părere aveți?

Mergeam pe lângă un magazin de second-hand. Era un magazin țipător în galben și negru, culorile steagului Germaniei. Evident că promite în reclamă marfă image-2009-04-13-5590104-56-second-hand-lux din Germania, ceea ce ar fi semnul unor lucruri bine făcute, dar a adăugat și enervantul text: calitate extra. Stai așa, calitate extra la second-hand? Există așa ceva! Ia să mă gândesc cum se traduce așa promisiune. Extrajunghiuri. Purici de calitate Schengen. Zdrențe pătate. Haine roase de molii nemțești. Bluze cu găuri cu neputință de mascat. Haine luate de pe gard. De fapt, care stau ca pe gard. Sau luate de pe gard (achiziționate prin metoda mangla) și puse pe omul devenit gard. Expoziție cu vânzare de decolorări. Extrajeg. Superîmpuțisme. Haine de haine, adică second-hand. Haine care-ți garantează un spațiu larg în tramvai. Fac loc instantaneu în cele mai de coșmar aglomerații. Haine de obținut rapid divorțul. Haine refuzate de cerșetorii dezbrăcați.

Pot fi hainele milionarului zgârcit german, cu urmele unui sos de acum 20 de ani. Sau hainele din tinerețe ale împăratului german. A, n-au mai avut împărat de un secol. Păi și cine a spus că acestea nu sunt haine vintage? Sunt haine spălate anapoda, haine purtate. Pardon, extrapurtate. Dacă intri în magazin, duhoarea de tomberon e copleșitoare. Deschizi ușa, parcă ai fi desfăcut un capac de mormânt. A, da, înăuntru cu un mort parfumat cu toate efluviile fenomenului, Da, cred că hainele second-hand sunt haine de morți. Capătă o a doua viață. O viață de strigoi. Și încă un lucru. Voi cum traduceți astfel de calitate extra? Și iată și o dilema existențială – există oare cineva care n-a intrat într-un second-hand în Bucureștiul ăsta? Se poate mărturisi că ai comis astfel de sacrilegiu pe Facebook? Nu devii compromis pentru toată viața? Cum sună - mi-am luat o hăinuță frumoasă, de calitate extra, moale, drăguță, trendy… de la second-hand. Adevărată pomană. Nu-ți vor scrie cunoscuții: - Veșnică pomenire!

URMĂREȘTE-NE!

Despre autor - Mihai

Mihai Zinculescu

Am început proiectul „Cum se scrie?” la începutul anului 2015, dintr-o joacă, mai mult pentru mine. Scânteia ideii s-a aprins în timp ce vorbeam pe chat cu o colegă de clasă și am constatat că nici eu nici ea nu știam cum e corect un anumit cuvânt. După lansarea aplicației, în mai puțin de două zile, aceasta ajunsese la peste 20.000 de descărcări. Următorul pas este să ajungem cea mai mare comunitate de limba română!

Distribuie pe Facebook
Google+