Conjugarea verbului a sulița



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu sulițez
tu sulițezi
el/ea sulițează
noi sulițăm
voi sulițați
ei/ele sulițează

imperfect

eu sulițam
tu sulițai
el/ea sulița
noi sulițam
voi sulițați
ei/ele sulițau

mai mult ca perfect

eu sulițasem
tu sulițaseși
el/ea sulițase
noi sulițaserăm
voi sulițaserăți
ei/ele sulițaseră

perfect compus

eu am sulițat
tu ai sulițat
el/ea a sulițat
noi am sulițat
voi ați sulițat
ei/ele au sulițat

perfect simplu

eu sulițai
tu sulițași
el/ea suliță
noi sulițarăm
voi sulițarăți
ei/ele sulițară

viitor

eu voi sulița
tu vei sulița
el/ea va sulița
noi vom sulița
voi veți sulița
ei/ele vor sulița

viitor anterior

eu voi fi sulițat
tu vei fi sulițat
el/ea vor fi sulițat
noi vom fi sulițat
voi veți fi sulițat
ei/ele vor fi sulițat

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi sulițat
tu să fi sulițat
el/ea să fi sulițat
noi să fi sulițat
voi să fi sulițat
ei/ele să fi sulițat

conjunctiv prezent

eu (să) sulițez
tu (să) sulițezi
el/ea (să) sulițeze
noi (să) sulițăm
voi (să) sulițați
ei/ele (să) sulițeze

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi sulițat
tu ai fi sulițat
el/ea ar fi sulițat
noi am fi sulițat
voi ați fi sulițat
ei/ele ar fi sulițat

condițional prezent

eu aș sulița
tu ai sulița
el/ea ar sulița
noi am sulița
voi ați sulița
ei/ele ar sulița
Distribuie pe Facebook
Google+