Conjugarea verbului a șpicălui



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu șpicăluiesc
tu șpicăluiești
el/ea șpicăluiește
noi șpicăluim
voi șpicăluiți
ei/ele șpicăluiesc

imperfect

eu șpicăluiam
tu șpicăluiai
el/ea șpicăluia
noi șpicăluiam
voi șpicăluiați
ei/ele șpicăluiau

mai mult ca perfect

eu șpicăluisem
tu șpicăluiseși
el/ea șpicăluise
noi șpicăluiserăm
voi șpicăluiserăți
ei/ele șpicăluiseră

perfect compus

eu am șpicăluit
tu ai șpicăluit
el/ea a șpicăluit
noi am șpicăluit
voi ați șpicăluit
ei/ele au șpicăluit

perfect simplu

eu șpicăluii
tu șpicăluiși
el/ea șpicălui
noi șpicăluirăm
voi șpicăluirăți
ei/ele șpicăluiră

viitor

eu voi șpicălui
tu vei șpicălui
el/ea va șpicălui
noi vom șpicălui
voi veți șpicălui
ei/ele vor șpicălui

viitor anterior

eu voi fi șpicăluit
tu vei fi șpicăluit
el/ea vor fi șpicăluit
noi vom fi șpicăluit
voi veți fi șpicăluit
ei/ele vor fi șpicăluit

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi șpicăluit
tu să fi șpicăluit
el/ea să fi șpicăluit
noi să fi șpicăluit
voi să fi șpicăluit
ei/ele să fi șpicăluit

conjunctiv prezent

eu (să) șpicăluiesc
tu (să) șpicăluiești
el/ea (să) șpicăluiască
noi (să) șpicăluim
voi (să) șpicăluiți
ei/ele (să) șpicăluiască

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi șpicăluit
tu ai fi șpicăluit
el/ea ar fi șpicăluit
noi am fi șpicăluit
voi ați fi șpicăluit
ei/ele ar fi șpicăluit

condițional prezent

eu aș șpicălui
tu ai șpicălui
el/ea ar șpicălui
noi am șpicălui
voi ați șpicălui
ei/ele ar șpicălui
Distribuie pe Facebook
Google+