Conjugarea verbului a șperțui



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu șperțuiesc
tu șperțuiești
el/ea șperțuiește
noi șperțuim
voi șperțuiți
ei/ele șperțuiesc

imperfect

eu șperțuiam
tu șperțuiai
el/ea șperțuia
noi șperțuiam
voi șperțuiați
ei/ele șperțuiau

mai mult ca perfect

eu șperțuisem
tu șperțuiseși
el/ea șperțuise
noi șperțuiserăm
voi șperțuiserăți
ei/ele șperțuiseră

perfect compus

eu am șperțuit
tu ai șperțuit
el/ea a șperțuit
noi am șperțuit
voi ați șperțuit
ei/ele au șperțuit

perfect simplu

eu șperțuii
tu șperțuiși
el/ea șperțui
noi șperțuirăm
voi șperțuirăți
ei/ele șperțuiră

viitor

eu voi șperțui
tu vei șperțui
el/ea va șperțui
noi vom șperțui
voi veți șperțui
ei/ele vor șperțui

viitor anterior

eu voi fi șperțuit
tu vei fi șperțuit
el/ea vor fi șperțuit
noi vom fi șperțuit
voi veți fi șperțuit
ei/ele vor fi șperțuit

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi șperțuit
tu să fi șperțuit
el/ea să fi șperțuit
noi să fi șperțuit
voi să fi șperțuit
ei/ele să fi șperțuit

conjunctiv prezent

eu (să) șperțuiesc
tu (să) șperțuiești
el/ea (să) șperțuiască
noi (să) șperțuim
voi (să) șperțuiți
ei/ele (să) șperțuiască

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi șperțuit
tu ai fi șperțuit
el/ea ar fi șperțuit
noi am fi șperțuit
voi ați fi șperțuit
ei/ele ar fi șperțuit

condițional prezent

eu aș șperțui
tu ai șperțui
el/ea ar șperțui
noi am șperțui
voi ați șperțui
ei/ele ar șperțui
Distribuie pe Facebook
Google+