Conjugarea verbului a sfinți



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu sfințesc
tu sfințești
el/ea sfințește
noi sfințim
voi sfințiți
ei/ele sfințesc

imperfect

eu sfințeam
tu sfințeai
el/ea sfințea
noi sfințeam
voi sfințeați
ei/ele sfințeau

mai mult ca perfect

eu sfințisem
tu sfințiseși
el/ea sfințise
noi sfințiserăm
voi sfințiserăți
ei/ele sfințiseră

perfect compus

eu am sfințit
tu ai sfințit
el/ea a sfințit
noi am sfințit
voi ați sfințit
ei/ele au sfințit

perfect simplu

eu sfinții
tu sfințiși
el/ea sfinți
noi sfințirăm
voi sfințirăți
ei/ele sfințiră

viitor

eu voi sfinți
tu vei sfinți
el/ea va sfinți
noi vom sfinți
voi veți sfinți
ei/ele vor sfinți

viitor anterior

eu voi fi sfințit
tu vei fi sfințit
el/ea vor fi sfințit
noi vom fi sfințit
voi veți fi sfințit
ei/ele vor fi sfințit

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi sfințit
tu să fi sfințit
el/ea să fi sfințit
noi să fi sfințit
voi să fi sfințit
ei/ele să fi sfințit

conjunctiv prezent

eu (să) sfințesc
tu (să) sfințești
el/ea (să) sfințească
noi (să) sfințim
voi (să) sfințiți
ei/ele (să) sfințească

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi sfințit
tu ai fi sfințit
el/ea ar fi sfințit
noi am fi sfințit
voi ați fi sfințit
ei/ele ar fi sfințit

condițional prezent

eu aș sfinți
tu ai sfinți
el/ea ar sfinți
noi am sfinți
voi ați sfinți
ei/ele ar sfinți
Distribuie pe Facebook
Google+