Conjugarea verbului a șfărui
Atenție! Acest verb nu există...
Mod INDICATIV:
prezent
eu șfăruiesc
tu șfăruiești
el/ea șfăruiește
noi șfăruim
voi șfăruiți
ei/ele șfăruiesc
imperfect
eu șfăruiam
tu șfăruiai
el/ea șfăruia
noi șfăruiam
voi șfăruiați
ei/ele șfăruiau
mai mult ca perfect
eu șfăruisem
tu șfăruiseși
el/ea șfăruise
noi șfăruiserăm
voi șfăruiserăți
ei/ele șfăruiseră
perfect compus
eu am șfăruit
tu ai șfăruit
el/ea a șfăruit
noi am șfăruit
voi ați șfăruit
ei/ele au șfăruit
perfect simplu
eu șfăruii
tu șfăruiși
el/ea șfărui
noi șfăruirăm
voi șfăruirăți
ei/ele șfăruiră
viitor
eu voi șfărui
tu vei șfărui
el/ea va șfărui
noi vom șfărui
voi veți șfărui
ei/ele vor șfărui
viitor anterior
eu voi fi șfăruit
tu vei fi șfăruit
el/ea vor fi șfăruit
noi vom fi șfăruit
voi veți fi șfăruit
ei/ele vor fi șfăruit
Mod CONJUNCTIV:
conjunctiv perfect
eu să fi șfăruit
tu să fi șfăruit
el/ea să fi șfăruit
noi să fi șfăruit
voi să fi șfăruit
ei/ele să fi șfăruit
conjunctiv prezent
eu (să) șfăruiesc
tu (să) șfăruiești
el/ea (să) șfăruiască
noi (să) șfăruim
voi (să) șfăruiți
ei/ele (să) șfăruiască
Mod CONDIȚIONAL:
condițional perfect
eu aș fi șfăruit
tu ai fi șfăruit
el/ea ar fi șfăruit
noi am fi șfăruit
voi ați fi șfăruit
ei/ele ar fi șfăruit
condițional prezent
eu aș șfărui
tu ai șfărui
el/ea ar șfărui
noi am șfărui
voi ați șfărui
ei/ele ar șfărui