Conjugarea verbului a poncăi



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu poncăi
tu poncăi
el/ea poncăie
noi poncăim
voi poncăiți
ei/ele poncăie

imperfect

eu poncăiam
tu poncăiai
el/ea poncăia
noi poncăiam
voi poncăiați
ei/ele poncăiau

mai mult ca perfect

eu poncăisem
tu poncăiseși
el/ea poncăise
noi poncăiserăm
voi poncăiserăți
ei/ele poncăiseră

perfect compus

eu am poncăit
tu ai poncăit
el/ea a poncăit
noi am poncăit
voi ați poncăit
ei/ele au poncăit

perfect simplu

eu poncăii
tu poncăiși
el/ea poncăi
noi poncăirăm
voi poncăirăți
ei/ele poncăiră

viitor

eu voi poncăi
tu vei poncăi
el/ea va poncăi
noi vom poncăi
voi veți poncăi
ei/ele vor poncăi

viitor anterior

eu voi fi poncăit
tu vei fi poncăit
el/ea vor fi poncăit
noi vom fi poncăit
voi veți fi poncăit
ei/ele vor fi poncăit

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi poncăit
tu să fi poncăit
el/ea să fi poncăit
noi să fi poncăit
voi să fi poncăit
ei/ele să fi poncăit

conjunctiv prezent

eu (să) poncăi
tu (să) poncăi
el/ea (să) poncăie
noi (să) poncăim
voi (să) poncăiți
ei/ele (să) poncăie

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi poncăit
tu ai fi poncăit
el/ea ar fi poncăit
noi am fi poncăit
voi ați fi poncăit
ei/ele ar fi poncăit

condițional prezent

eu aș poncăi
tu ai poncăi
el/ea ar poncăi
noi am poncăi
voi ați poncăi
ei/ele ar poncăi
Distribuie pe Facebook
Google+