Conjugarea verbului a înfige



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu înfig
tu înfigi
el/ea înfige
noi înfigem
voi înfigeți
ei/ele înfig

imperfect

eu înfigeam
tu înfigeai
el/ea înfigea
noi înfigeam
voi înfigeați
ei/ele înfigeau

mai mult ca perfect

eu înfipsesem
tu înfipseseși
el/ea înfipsese
noi înfipseserăm
voi înfipseserăți
ei/ele înfipseseră

perfect compus

eu am înfipt
tu ai înfipt
el/ea a înfipt
noi am înfipt
voi ați înfipt
ei/ele au înfipt

perfect simplu

eu înfipsei
tu înfipseși
el/ea înfipse
noi înfipserăm
voi înfipserăți
ei/ele înfipseră

viitor

eu voi înfige
tu vei înfige
el/ea va înfige
noi vom înfige
voi veți înfige
ei/ele vor înfige

viitor anterior

eu voi fi înfipt
tu vei fi înfipt
el/ea vor fi înfipt
noi vom fi înfipt
voi veți fi înfipt
ei/ele vor fi înfipt

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi înfipt
tu să fi înfipt
el/ea să fi înfipt
noi să fi înfipt
voi să fi înfipt
ei/ele să fi înfipt

conjunctiv prezent

eu (să) înfig
tu (să) înfigi
el/ea (să) înfigă
noi (să) înfigem
voi (să) înfigeți
ei/ele (să) înfigă

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi înfipt
tu ai fi înfipt
el/ea ar fi înfipt
noi am fi înfipt
voi ați fi înfipt
ei/ele ar fi înfipt

condițional prezent

eu aș înfige
tu ai înfige
el/ea ar înfige
noi am înfige
voi ați înfige
ei/ele ar înfige
Distribuie pe Facebook
Google+