Conjugarea verbului a înduioși



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu înduioșesc
tu înduioșești
el/ea înduioșește
noi înduioșim
voi înduioșiți
ei/ele înduioșesc

imperfect

eu înduioșeam
tu înduioșeai
el/ea înduioșea
noi înduioșeam
voi înduioșeați
ei/ele înduioșeau

mai mult ca perfect

eu înduioșisem
tu înduioșiseși
el/ea înduioșise
noi înduioșiserăm
voi înduioșiserăți
ei/ele înduioșiseră

perfect compus

eu am înduioșit
tu ai înduioșit
el/ea a înduioșit
noi am înduioșit
voi ați înduioșit
ei/ele au înduioșit

perfect simplu

eu înduioșii
tu înduioșiși
el/ea înduioși
noi înduioșirăm
voi înduioșirăți
ei/ele înduioșiră

viitor

eu voi înduioși
tu vei înduioși
el/ea va înduioși
noi vom înduioși
voi veți înduioși
ei/ele vor înduioși

viitor anterior

eu voi fi înduioșit
tu vei fi înduioșit
el/ea vor fi înduioșit
noi vom fi înduioșit
voi veți fi înduioșit
ei/ele vor fi înduioșit

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi înduioșit
tu să fi înduioșit
el/ea să fi înduioșit
noi să fi înduioșit
voi să fi înduioșit
ei/ele să fi înduioșit

conjunctiv prezent

eu (să) înduioșesc
tu (să) înduioșești
el/ea (să) înduioșească
noi (să) înduioșim
voi (să) înduioșiți
ei/ele (să) înduioșească

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi înduioșit
tu ai fi înduioșit
el/ea ar fi înduioșit
noi am fi înduioșit
voi ați fi înduioșit
ei/ele ar fi înduioșit

condițional prezent

eu aș înduioși
tu ai înduioși
el/ea ar înduioși
noi am înduioși
voi ați înduioși
ei/ele ar înduioși
Distribuie pe Facebook
Google+