Conjugarea verbului a încrimina



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu incriminez
tu incriminezi
el/ea incriminează
noi incriminăm
voi incriminați
ei/ele incriminează

imperfect

eu incriminam
tu incriminai
el/ea incrimina
noi incriminam
voi incriminați
ei/ele incriminau

mai mult ca perfect

eu incriminasem
tu incriminaseși
el/ea incriminase
noi incriminaserăm
voi incriminaserăți
ei/ele incriminaseră

perfect compus

eu am incriminat
tu ai incriminat
el/ea a incriminat
noi am incriminat
voi ați incriminat
ei/ele au incriminat

perfect simplu

eu incriminai
tu incriminași
el/ea incrimină
noi incriminarăm
voi incriminarăți
ei/ele incriminară

viitor

eu voi incrimina
tu vei incrimina
el/ea va incrimina
noi vom incrimina
voi veți incrimina
ei/ele vor incrimina

viitor anterior

eu voi fi incriminat
tu vei fi incriminat
el/ea vor fi incriminat
noi vom fi incriminat
voi veți fi incriminat
ei/ele vor fi incriminat

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi incriminat
tu să fi incriminat
el/ea să fi incriminat
noi să fi incriminat
voi să fi incriminat
ei/ele să fi incriminat

conjunctiv prezent

eu (să) incriminez
tu (să) incriminezi
el/ea (să) incrimineze
noi (să) incriminăm
voi (să) incriminați
ei/ele (să) incrimineze

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi incriminat
tu ai fi incriminat
el/ea ar fi incriminat
noi am fi incriminat
voi ați fi incriminat
ei/ele ar fi incriminat

condițional prezent

eu aș incrimina
tu ai incrimina
el/ea ar incrimina
noi am incrimina
voi ați incrimina
ei/ele ar incrimina
Distribuie pe Facebook
Google+