Conjugarea verbului a închiaburi



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu închiaburesc
tu închiaburești
el/ea închiaburește
noi închiaburim
voi închiaburiți
ei/ele închiaburesc

imperfect

eu închiabuream
tu închiabureai
el/ea închiaburea
noi închiabuream
voi închiabureați
ei/ele închiabureau

mai mult ca perfect

eu închiaburisem
tu închiaburiseși
el/ea închiaburise
noi închiaburiserăm
voi închiaburiserăți
ei/ele închiaburiseră

perfect compus

eu am închiaburit
tu ai închiaburit
el/ea a închiaburit
noi am închiaburit
voi ați închiaburit
ei/ele au închiaburit

perfect simplu

eu închiaburii
tu închiaburiși
el/ea închiaburi
noi închiaburirăm
voi închiaburirăți
ei/ele închiaburiră

viitor

eu voi închiaburi
tu vei închiaburi
el/ea va închiaburi
noi vom închiaburi
voi veți închiaburi
ei/ele vor închiaburi

viitor anterior

eu voi fi închiaburit
tu vei fi închiaburit
el/ea vor fi închiaburit
noi vom fi închiaburit
voi veți fi închiaburit
ei/ele vor fi închiaburit

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi închiaburit
tu să fi închiaburit
el/ea să fi închiaburit
noi să fi închiaburit
voi să fi închiaburit
ei/ele să fi închiaburit

conjunctiv prezent

eu (să) închiaburesc
tu (să) închiaburești
el/ea (să) închiaburească
noi (să) închiaburim
voi (să) închiaburiți
ei/ele (să) închiaburească

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi închiaburit
tu ai fi închiaburit
el/ea ar fi închiaburit
noi am fi închiaburit
voi ați fi închiaburit
ei/ele ar fi închiaburit

condițional prezent

eu aș închiaburi
tu ai închiaburi
el/ea ar închiaburi
noi am închiaburi
voi ați închiaburi
ei/ele ar închiaburi
Distribuie pe Facebook
Google+