Conjugarea verbului a fulgura



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu fulgur
tu fulguri
el/ea fulgură
noi fulgurăm
voi fulgurați
ei/ele fulgură

imperfect

eu fulguram
tu fulgurai
el/ea fulgura
noi fulguram
voi fulgurați
ei/ele fulgurau

mai mult ca perfect

eu fulgurasem
tu fulguraseși
el/ea fulgurase
noi fulguraserăm
voi fulguraserăți
ei/ele fulguraseră

perfect compus

eu am fulgurat
tu ai fulgurat
el/ea a fulgurat
noi am fulgurat
voi ați fulgurat
ei/ele au fulgurat

perfect simplu

eu fulgurai
tu fulgurași
el/ea fulgură
noi fulgurarăm
voi fulgurarăți
ei/ele fulgurară

viitor

eu voi fulgura
tu vei fulgura
el/ea va fulgura
noi vom fulgura
voi veți fulgura
ei/ele vor fulgura

viitor anterior

eu voi fi fulgurat
tu vei fi fulgurat
el/ea vor fi fulgurat
noi vom fi fulgurat
voi veți fi fulgurat
ei/ele vor fi fulgurat

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi fulgurat
tu să fi fulgurat
el/ea să fi fulgurat
noi să fi fulgurat
voi să fi fulgurat
ei/ele să fi fulgurat

conjunctiv prezent

eu (să) fulgur
tu (să) fulguri
el/ea (să) fulgure
noi (să) fulgurăm
voi (să) fulgurați
ei/ele (să) fulgure

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi fulgurat
tu ai fi fulgurat
el/ea ar fi fulgurat
noi am fi fulgurat
voi ați fi fulgurat
ei/ele ar fi fulgurat

condițional prezent

eu aș fulgura
tu ai fulgura
el/ea ar fulgura
noi am fulgura
voi ați fulgura
ei/ele ar fulgura
Distribuie pe Facebook
Google+