Conjugarea verbului a dăinui



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu dăinui
tu dăinui
el/ea dăinuie
noi dăinuim
voi dăinuiți
ei/ele dăinuie

imperfect

eu dăinuiam
tu dăinuiai
el/ea dăinuia
noi dăinuiam
voi dăinuiați
ei/ele dăinuiau

mai mult ca perfect

eu dăinuisem
tu dăinuiseși
el/ea dăinuise
noi dăinuiserăm
voi dăinuiserăți
ei/ele dăinuiseră

perfect compus

eu am dăinuit
tu ai dăinuit
el/ea a dăinuit
noi am dăinuit
voi ați dăinuit
ei/ele au dăinuit

perfect simplu

eu dăinuii
tu dăinuiși
el/ea dăinui
noi dăinuirăm
voi dăinuirăți
ei/ele dăinuiră

viitor

eu voi dăinui
tu vei dăinui
el/ea va dăinui
noi vom dăinui
voi veți dăinui
ei/ele vor dăinui

viitor anterior

eu voi fi dăinuit
tu vei fi dăinuit
el/ea vor fi dăinuit
noi vom fi dăinuit
voi veți fi dăinuit
ei/ele vor fi dăinuit

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi dăinuit
tu să fi dăinuit
el/ea să fi dăinuit
noi să fi dăinuit
voi să fi dăinuit
ei/ele să fi dăinuit

conjunctiv prezent

eu (să) dăinui
tu (să) dăinui
el/ea (să) dăinuie
noi (să) dăinuim
voi (să) dăinuiți
ei/ele (să) dăinuie

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi dăinuit
tu ai fi dăinuit
el/ea ar fi dăinuit
noi am fi dăinuit
voi ați fi dăinuit
ei/ele ar fi dăinuit

condițional prezent

eu aș dăinui
tu ai dăinui
el/ea ar dăinui
noi am dăinui
voi ați dăinui
ei/ele ar dăinui
Distribuie pe Facebook
Google+