Conjugarea verbului a binedispune



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu binedispun
tu binedispui
el/ea binedispune
noi binedispunem
voi binedispuneți
ei/ele binedispun

imperfect

eu binedispuneam
tu binedispuneai
el/ea binedispunea
noi binedispuneam
voi binedispuneați
ei/ele binedispuneau

mai mult ca perfect

eu binedispusesem
tu binedispuseseși
el/ea binedispusese
noi binedispuseserăm
voi binedispuseserăți
ei/ele binedispuseseră

perfect compus

eu am binedispus
tu ai binedispus
el/ea a binedispus
noi am binedispus
voi ați binedispus
ei/ele au binedispus

perfect simplu

eu binedispusei
tu binedispuseși
el/ea binedispuse
noi binedispuserăm
voi binedispuserăți
ei/ele binedispuseră

viitor

eu voi binedispune
tu vei binedispune
el/ea va binedispune
noi vom binedispune
voi veți binedispune
ei/ele vor binedispune

viitor anterior

eu voi fi binedispus
tu vei fi binedispus
el/ea vor fi binedispus
noi vom fi binedispus
voi veți fi binedispus
ei/ele vor fi binedispus

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi binedispus
tu să fi binedispus
el/ea să fi binedispus
noi să fi binedispus
voi să fi binedispus
ei/ele să fi binedispus

conjunctiv prezent

eu (să) binedispun
tu (să) binedispui
el/ea (să) binedispună
noi (să) binedispunem
voi (să) binedispuneți
ei/ele (să) binedispună

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi binedispus
tu ai fi binedispus
el/ea ar fi binedispus
noi am fi binedispus
voi ați fi binedispus
ei/ele ar fi binedispus

condițional prezent

eu aș binedispune
tu ai binedispune
el/ea ar binedispune
noi am binedispune
voi ați binedispune
ei/ele ar binedispune
Distribuie pe Facebook
Google+