Conjugarea verbului a beșteli



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu beștelesc
tu beștelești
el/ea beștelește
noi beștelim
voi beșteliți
ei/ele beștelesc

imperfect

eu beșteleam
tu beșteleai
el/ea beștelea
noi beșteleam
voi beșteleați
ei/ele beșteleau

mai mult ca perfect

eu beștelisem
tu beșteliseși
el/ea beștelise
noi beșteliserăm
voi beșteliserăți
ei/ele beșteliseră

perfect compus

eu am beștelit
tu ai beștelit
el/ea a beștelit
noi am beștelit
voi ați beștelit
ei/ele au beștelit

perfect simplu

eu beștelii
tu beșteliși
el/ea beșteli
noi beștelirăm
voi beștelirăți
ei/ele beșteliră

viitor

eu voi beșteli
tu vei beșteli
el/ea va beșteli
noi vom beșteli
voi veți beșteli
ei/ele vor beșteli

viitor anterior

eu voi fi beștelit
tu vei fi beștelit
el/ea vor fi beștelit
noi vom fi beștelit
voi veți fi beștelit
ei/ele vor fi beștelit

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi beștelit
tu să fi beștelit
el/ea să fi beștelit
noi să fi beștelit
voi să fi beștelit
ei/ele să fi beștelit

conjunctiv prezent

eu (să) beștelesc
tu (să) beștelești
el/ea (să) beștelească
noi (să) beștelim
voi (să) beșteliți
ei/ele (să) beștelească

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi beștelit
tu ai fi beștelit
el/ea ar fi beștelit
noi am fi beștelit
voi ați fi beștelit
ei/ele ar fi beștelit

condițional prezent

eu aș beșteli
tu ai beșteli
el/ea ar beșteli
noi am beșteli
voi ați beșteli
ei/ele ar beșteli
Distribuie pe Facebook
Google+