Conjugarea verbului a abjura



Atenție! Acest verb nu există...

Mod INDICATIV:

prezent

eu abjur
tu abjuri
el/ea abjură
noi abjurăm
voi abjurați
ei/ele abjură

imperfect

eu abjuram
tu abjurai
el/ea abjura
noi abjuram
voi abjurați
ei/ele abjurau

mai mult ca perfect

eu abjurasem
tu abjuraseși
el/ea abjurase
noi abjuraserăm
voi abjuraserăți
ei/ele abjuraseră

perfect compus

eu am abjurat
tu ai abjurat
el/ea a abjurat
noi am abjurat
voi ați abjurat
ei/ele au abjurat

perfect simplu

eu abjurai
tu abjurași
el/ea abjură
noi abjurarăm
voi abjurarăți
ei/ele abjurară

viitor

eu voi abjura
tu vei abjura
el/ea va abjura
noi vom abjura
voi veți abjura
ei/ele vor abjura

viitor anterior

eu voi fi abjurat
tu vei fi abjurat
el/ea vor fi abjurat
noi vom fi abjurat
voi veți fi abjurat
ei/ele vor fi abjurat

Mod CONJUNCTIV:

conjunctiv perfect

eu să fi abjurat
tu să fi abjurat
el/ea să fi abjurat
noi să fi abjurat
voi să fi abjurat
ei/ele să fi abjurat

conjunctiv prezent

eu (să) abjur
tu (să) abjuri
el/ea (să) abjure
noi (să) abjurăm
voi (să) abjurați
ei/ele (să) abjure

Mod CONDIȚIONAL:

condițional perfect

eu aș fi abjurat
tu ai fi abjurat
el/ea ar fi abjurat
noi am fi abjurat
voi ați fi abjurat
ei/ele ar fi abjurat

condițional prezent

eu aș abjura
tu ai abjura
el/ea ar abjura
noi am abjura
voi ați abjura
ei/ele ar abjura
Distribuie pe Facebook
Google+